Din nou Cioran
“Viata i eterica si funebra ca sinuciderea unui fluture.” … asta este cred cea mai moale si bizara imagin din ultima vreme; cea mai iesita din canoane si neconforma cu standardele. Pana si porcul care umbla pe tavan si despre carea vorbeam acum cateva zile, avea nota lui de stupiditate cunta care ferea scena de prea mult original. Totusi de data asta n am gasit nimic in mine care sa rezoneze cu fraza asta:
- viata nu i eterica; viata e carnoasa,plina,colturoasa,abraziva,stridenta,asurzitoare…on
bositoare. Viata trage de tine (si acum gandeste-te la ceasul de azi dimineata ca sa ma intelegi), te impinge (toata suita de reflexe cotidiene), te trage dupa ea in val vartejul evenimentelor, ta zgarie,zgudie si zdruncina ca intr-un carusel cu viteza variabila.

-viata nu-i funebra!! Copii nu sunt si n-au fost niciodata funebri, adolescentii emana viata prin fiecare por, oamenii in toata firea sunt prea ocupati sa fie funebri sau macar sa se gandeasca la asta iar batranii se agata cu atata indrajire de viata incat dau afara in suturi orice gand indoliat.Nici macar sinucigasii nu sunt funebri. …uneori ei poarte costume, rochii de seara sau de mireasa… in general hainele de duminica si parca isi sarbatoresc moartea, nu o jelesc.
-si flutuii nu se sinucid. Am sinucis mmintal sute de oameni,zeci de pisici si cateva zeci de alte animale , imagini sau ganduri….dar niciodata n-am omorat fluturi. E scarbos si intil. Daca vrei sa-i omori, o faci bine merci in momentl cand sunt omizi si respingatori …
Si uite asa a ajns Cioran sa fie original punand cap la cap cuvinte care de obicei nu merg impreuna! Cat de… neoriginal ( glumesc…desi pe principul asta mi se pare ca incearca sa compuna toti “marii” scribi ai zilelor noastre)