Beţivii, sfinţii, îndrăgostiţii şi poeţii
“Pasiunea pentru sfinţenie înlocuieşte alcoolul în aceeaşi măsură ca muzica. Tot aşa, erotica şi poezia. Forme diferite ale uitării, perfect substituibile. Beţivii, sfinţii, îndrăgostiţii şi poeţii se află iniţial la aceeaşi distanţă de cer sau, mai bine zis, de pămînt. Numai căile diferă, deşi toţi sînt pe cale să nu mai fie oameni.”
Si daca tot vorbim de lucruri sfinte , asta e ceea ce da google pt saints…
“Dacă aş şti c‑am fost trist o singură dată din cauza oamenilor, de ruşine aş depune armele. Ei pot fi uneori iubiţi sau urîţi şi totdeauna compătimiţi, dar atenţia unei întristări e o concesie degradantă.“
“Nu fi trist” a fost sloganul vietii mele pentru mai bine de un an si am crezut in el cu tot sufletul meu de copil hippy si “make love not ware” . Totusi nu sunt dispusa sa accept sau sa aplic “Nu fi trist din cauza oamenilor”. Oamenii sunt singurii vii si dinamici. Ideile sunt calde,arzatiare sau incredibil de reci, dar niciodata de amandoua. Ideile sunt statice, nu evolueaza. Cunoasterea si intelegerea poate, ideile si adevarul, NU! Oamenii singuri dau sens la tot si la toate si nu ma refer la prunci ci dimpotriva la cei c epot lumina datorita anilor trecuti de cand au fost prunci in coace. Oamenii inspira si distrug idei sis a nu fiu trista din cauza lor e sinonim cu a ma ignora pe mine insami… ( si asta fara sa fiu indragostita)