Nostalgica
Acum cateva zile un prieten scria..”How can a simple song kill you from the inside? “, pentru a incepe o disertatie pe tema sensibilitatii umane la diferiti stimuli … Scria el ca simtim atat de intens dovedeste ca suntem oameni, ca suntem receptivi si poate si ca suntem vulnerabili… Stau acuma si ma gandesc daca tot din cauza ca am un comportament “uman” azi am devenit nostalgica din cauza unei inegalitati…
Imi pregateam partialul la mate cand am dat de Schwartz… [(suma din ai*bi) la ptrat <= (suma din ai patrat)*(suma din bi patrat)]; Este inegalitatea care mi-a rezolvat adeseori exercitiile de la olipiada in liceu ( in clasa a 9 in speta ). Este inegalitatea care cred ca e emblema concursurilor la care ma tot duceam cand eram mica si din timpul carora am cateva amintiri superbe... Este o inegalitate cumplita intre rabdarea pe care o avea timpul cu noi in clasa a9-a si cea pe care o are ( sau mai degraba nu o are ) acum...Atunci era foarte simplu sa spui ca rezolvi orice cu Schwarz si cu cele 9 reguli a lui Hanuki ( Alexandra si ionut stiu despre ce vorbesc..) … iar acum nici macar nu mai sunt sigura daca unele lucruri se pot rezolva…
alexandra_gartu says:
Merci draga paralelogram pentru observatia atat de pertinenta legata de inegalitate…si te rog sa nu ti mai ocupi pretiosul timp cu acest blog! Sunt sigura ca la INSA vei gasi si lucruri mai bune de facut …si ca geniul tau creator se va revarsa in sensul indeplinirii unui alt nobil scop in afara de acela de a inchide pagina asta!
December 14th, 2006 at 5:40 pm